Întrebarea asta pică aproape mereu în același moment, undeva între semnătura pe contract și clipa în care ți se pun cheile în palmă. Oamenii de la ghișeu o aud de câteva ori pe zi, mai ales primăvara și în preajma sărbătorilor de iarnă. Răspunsul scurt este da, se poate. Numai că, la fel ca la multe lucruri care par simple, toată povestea stă în paragraful scris cu litere mici.
Am făcut drumul Cluj, Budapesta de destule ori ca să știu unde se împotmolește lumea. Nu la volan, ci cu o zi înainte, la formalități. Cine pleacă fără să întrebe nimic descoperă problema abia când chiar contează, adică în clipa în care cineva îi cere actele.
Răspunsul scurt, și de ce nu rămâne scurt
Orice firmă serioasă de închirieri auto din Cluj îți permite să ieși din țară. Ungaria și Austria sunt destinații obișnuite, la fel ca Slovacia, Cehia sau Germania. Diferența față de o plimbare până la Turda este că firma trebuie să știe dinainte și trebuie să îți dea, în scris, dreptul de a trece frontiera.
Fără hârtia aceea, contractul tău e valabil doar pe teritoriul României. Iar dacă ieși oricum, asigurarea CASCO poate deveni brusc o simplă bucată de hârtie. E genul de clauză pe care nimeni nu vrea să o testeze pe pielea lui.
Mai apare un aspect pe care puțină lume îl anticipează. Unele firme nu lasă chiar orice mașină să treacă granița. Modelele de clasă superioară, SUV-urile mari sau autoturismele foarte noi sunt uneori restricționate contractual în anumite țări, din motive care țin de riscul de furt și de politica asigurătorului. Pentru Ungaria și Austria restricțiile astea apar rar, însă tot merită să pui întrebarea din timp.
Acordul de trecere a frontierei, hârtia care schimbă totul
Se numește, în funcție de firmă, acord de ieșire din țară, împuternicire sau autorizație de trecere a frontierei. Practic, e o declarație prin care proprietarul mașinii confirmă că tu ai dreptul să conduci vehiculul în afara României, pe o perioadă și pe un traseu asumate. Documentul se emite pe numele tău, cu numărul de înmatriculare al mașinii și cu perioada exactă a călătoriei.
De la 1 ianuarie 2025, România face parte pe deplin din spațiul Schengen, inclusiv la frontierele terestre. Controlul sistematic la Borș sau la Nădlac a dispărut, iar traversarea seamănă acum cu trecerea dintr-un județ în altul. Asta i-a făcut pe mulți să creadă că actele nu mai contează. Fals, și încă destul de grav.
Poliția rutieră maghiară și cea austriacă opresc în continuare mașini, iar controalele mobile în interiorul țării au devenit mai frecvente tocmai pentru că la graniță nu se mai stă. Când un agent din Győr te oprește și vede un talon pe firmă și un șofer pe numele altcuiva, primul lucru pe care îl cere e dovada că ai voie să conduci acea mașină acolo.
Ce documente trebuie să iasă din birou odată cu cheile
Pachetul complet e mai mare decât își imaginează cei mai mulți. Contractul de închiriere trebuie să fie la tine, în original, nu fotografiat pe telefon. Lângă el, copia legalizată sau conformă a certificatului de înmatriculare, pentru că originalul rămâne, de regulă, la firmă.
Apoi vine polița RCA, valabilă automat în toate statele Uniunii, plus documentul CASCO cu mențiunea explicită a acoperirii externe. Cartea verde nu mai e obligatorie pentru Ungaria și Austria, ambele fiind în spațiul comunitar, însă unele firme o eliberează oricum, din obișnuință și pentru liniștea clientului. Dacă îți trece prin cap să faci o abatere spre Serbia sau Bosnia, atunci chiar ai nevoie de ea.
Împuternicirea propriu-zisă e bine să fie bilingvă, română și engleză, ideal cu o versiune și în maghiară sau germană. Sună exagerat până în ziua în care încerci să îi explici unui polițist din Sopron, doar cu mâinile, ce înseamnă contract de închiriere. O foaie tipărită rezolvă discuția în treizeci de secunde.
Cât costă, de fapt, permisiunea de a ieși din țară
Majoritatea firmelor din Cluj percep o taxă unică pentru acordul de frontieră, indiferent câte țări traversezi. De obicei se situează undeva între treizeci și șaizeci de euro pentru toată perioada închirierii, iar unele companii o includ în pachetele mai lungi sau renunță la ea la rezervările de peste o săptămână. Nu e o taxă de drum, ci o compensație pentru extinderea acoperirii de asigurare și pentru riscul suplimentar asumat de proprietar.
Sfatul practic e să anunți intenția din momentul rezervării, nu la ridicarea mașinii. Actele se pregătesc, uneori se face o notificare către asigurător, iar dacă apari vineri seara la aeroport cerând acord pentru sâmbătă dimineața, s-ar putea să auzi un nu politicos. Cine își face temele din vreme și se uită la ofertele unde un rent a car Cluj aeroport pret apare afișat clar, fără costuri ascunse, prinde momentul potrivit să întrebe și despre condițiile de ieșire din țară.
Drumul spre Budapesta, așa cum arată el în realitate
Din Cluj-Napoca până în centrul Budapestei sunt cam patru sute douăzeci de kilometri pe ruta clasică, prin Oradea. Cu opriri normale, o cafea și o pauză de masă, îți ia între cinci ore și jumătate și șapte. Diferența o fac, aproape întotdeauna, primii o sută cincizeci de kilometri de pe partea românească.
Segmentul Cluj, Oradea rămâne partea lentă a călătoriei. Autostrada A3 avansează pe bucăți, unele deschise, altele încă în lucru, așa că o parte bună din traseu se face pe drum național, prin Huedin, Ciucea și Aleșd. Sunt tiruri, sunt localități, sunt sate cu limită de cincizeci și cu radar. Odată ajuns la Borș, drumul își schimbă complet caracterul.
Ruta prin Oradea și Borș
Punctul de trecere Borș II te lasă direct pe autostrada M4 din Ungaria, care merge legat până la Budapesta, prin Berettyóújfalu și Szolnok. Sunt aproximativ două sute cincizeci de kilometri de asfalt bun, cu limită de o sută treizeci, aproape fără nimic care să te încetinească. Practic, jumătatea maghiară a drumului se face în vreo două ore și un sfert.
Vechiul punct Borș I e mai potrivit dacă ai treabă în Oradea sau dacă vrei să eviți ocolul. Mie mi se pare că Borș II merită micul detur, chiar și când pare mai lung pe hartă. Diferența de confort dintre M4 și drumurile secundare maghiare e mult mai mare decât diferența de kilometri.
Există și varianta prin Arad și Nădlac, pe A1, care e integral autostradă pe partea românească. Pentru Budapesta iese însă un ocol destul de generos, undeva la o sută de kilometri în plus. Are sens dacă vii dinspre sud sau dacă ai motive să eviți zona Bihorului.
Vinieta din Ungaria și capcanele ei mici
Ungaria funcționează cu e-vinietă, legată de numărul de înmatriculare, fără autocolant pe parbriz. Pentru un autoturism obișnuit, categoria e D1, iar în 2026 vinieta de zece zile costă 6.900 de forinți, adică vreo optsprezece euro. Se cumpără online, de pe telefon, sau de la benzinăriile din apropierea frontierei, marcate cu sigla e-matrica.
Aici apare prima greșeală clasică. Vinieta de o zi, aparent mai ieftină, nu înseamnă douăzeci și patru de ore, ci este valabilă până la miezul nopții din ziua respectivă. Dacă pleci din Cluj la două după-amiaza și treci granița pe la șase seara, vinieta ta moare la douăsprezece noaptea, chiar dacă ai condus efectiv șase ore. Pentru un drum dus întors, cea de zece zile e alegerea rezonabilă, fără bătăi de cap.
A doua capcană ține de responsabilitate. În aproape toate cazurile, vinieta rămâne sarcina ta, nu a firmei de închirieri. Am văzut oameni convinși că e inclusă în preț, care au aflat adevărul două luni mai târziu, când amenda a ajuns prin poștă la proprietarul mașinii, cu taxă de administrare pe deasupra.
Partea bună e că ungurii aplică o regulă surprinzător de omenoasă. Dacă ai intrat din greșeală pe autostradă fără vinietă, ai la dispoziție șaizeci de minute ca să o cumperi și scapi de amendă. Sistemul de camere lucrează în timp real, așa că nu te baza pe noroc, însă cine își dă seama repede de greșeală are o plasă de siguranță.
Mai departe, spre Viena
Dacă Budapesta e o excursie de weekend, Viena e un drum ceva mai serios. Vorbim de aproximativ șapte sute de kilometri de la Cluj, cu Budapesta la mijloc. Ruta naturală continuă pe M1 din capitala Ungariei către Hegyeshalom, apoi trece pe A4 austriacă și intră în Viena dinspre est.
Ultima porțiune, de la Budapesta la Viena, are vreo două sute patruzeci de kilometri și se face în două ore și jumătate în condiții normale. Zona dintre Győr și graniță e aglomerată în vinerea după-amiaza și duminica seara, când navetiștii maghiari care lucrează în Austria fac drumul înapoi. Dacă poți alege ora, evită intervalele acelea.
Vinieta austriacă și amenda care s-a scumpit
Austria are propriul sistem, complet separat de cel maghiar. Vinieta de zece zile pentru autoturism costă 12,80 euro în 2026, iar cea anuală a ajuns la 106,80 euro. Varianta digitală, legată de numărul de înmatriculare, e cea comodă, pentru că se cumpără online și, la produsele de scurtă durată, e valabilă imediat.
Atenție la o subtilitate care i-a păcălit pe destui. Vinietele digitale de două luni și cele anuale cumpărate online de persoane fizice devin valabile abia din a optsprezecea zi de la achiziție, din cauza dreptului legal de retragere. Cele de o zi și de zece zile nu au restricția asta, deci pentru o escapadă la Viena ești acoperit din minutul în care plătești.
Amenda pentru lipsa vinietei s-a înăsprit considerabil. Taxa de înlocuire pentru autoturisme a urcat de la o sută douăzeci la două sute de euro începând cu 2026. La un drum de câteva zile, economia de doisprezece euro pare o afacere proastă în orice scenariu.
Mai e ceva ce oamenii uită. Anumite tuneluri și trecători alpine se plătesc separat, dincolo de vinietă. Pe traseul spre Viena dinspre est nu întâlnești așa ceva, dar dacă îți vine ideea să cobori spre Graz sau spre Salzburg, verifică în prealabil secțiunile cu taxă specială.
Cât timp îți ia, onest
Pe hârtie, Cluj, Viena înseamnă opt ore. În realitate, cu o oprire de prânz, o pauză de combustibil și inevitabilul trafic de la intrarea în Budapesta, ajungi mai degrabă la nouă sau zece. Am încercat o dată să fac drumul într-o singură tranșă, plecând la cinci dimineața, și mi-a ieșit, dar nu aș recomanda-o nimănui care nu e obișnuit cu turele lungi.
Varianta civilizată e să dormi o noapte în Budapesta sau, dacă vrei să eviți capitala, undeva prin Győr. Împarți drumul în două bucăți suportabile și, în plus, mai vezi ceva pe traseu. Mașina închiriată nu are program de lucru, iar tu ești în vacanță, cel puțin teoretic.
Ce se schimbă la asigurare când treci granița
Polița RCA emisă în România acoperă automat toate statele Uniunii Europene, inclusiv Ungaria și Austria. Partea asta e simplă și nu depinde de acordul firmei. Complicat devine când vorbim de CASCO, adică de partea care acoperă mașina pe care o conduci tu.
CASCO-ul are, în majoritatea contractelor de închiriere, o clauză teritorială. Dacă acordul de frontieră nu e emis, acoperirea externă poate fi suspendată, iar în caz de daună rămâi cu factura integrală. Un parbriz spart pe M1 costă câteva sute de euro, o aripă îndoită într-o parcare din Viena poate trece de o mie.
Franșiza și depozitul de garanție
Franșiza este suma pe care o suporți tu din orice daună, indiferent de vină. La mașinile de clasă mică se învârte în jurul a două sute cincizeci de euro, la cele medii urcă spre patru sau cinci sute. Multe firme oferă o reducere sau o eliminare a franșizei contra unei sume zilnice, iar pentru un drum lung în străinătate opțiunea aceea începe să aibă sens.
Depozitul de garanție se blochează pe cardul de credit și se eliberează la returnare, de obicei în câteva zile lucrătoare. Dacă pleci în afara țării, unele firme cer un depozit mai mare, tocmai pentru că riscul crește. Verifică dacă blocarea se face pe card de credit sau pe unul de debit, pentru că diferența poate să îți dea peste cap bugetul de vacanță.
Ce faci dacă se întâmplă ceva pe A4
Primul lucru, formularul de constatare amiabilă, același model european, disponibil în toate limbile. Se completează pe loc, cu celălalt șofer, și rezolvă nouăzeci la sută din situațiile fără victime. A doua mișcare e să suni firma de închirieri, nu peste două zile, ci imediat.
Fotografiile contează enorm, iar aici chiar nu e loc de economie. Prinde poziția în care au rămas mașinile, apoi plăcuțele de înmatriculare, marcajele de pe carosabil și semnele din zonă, ideal și câteva cadre de la distanță, ca să se vadă contextul. Într-o dispută cu un asigurător austriac, o poză făcută în două minute valorează mai mult decât zece pagini de explicații ulterioare.
Dacă intervine poliția, cere procesul verbal și păstrează-l. În Austria, formalitățile se fac riguros, iar un document lipsă poate bloca despăgubirea luni întregi. Notează numărul dosarului și numele agentului, oricât de bizar ți s-ar părea gestul pe moment.
Kilometrajul, combustibilul și alte detalii de contract
Multe oferte ieftine din Cluj vin cu limitare de kilometraj, uneori două sute pe zi. Sună generos până când calculezi un dus întors la Viena, care înseamnă o mie patru sute de kilometri. La o închiriere de patru zile depășești plafonul și plătești suplimentar la fiecare kilometru în plus, cu tarife care pot ajunge la douăzeci sau treizeci de eurocenți.
Pentru orice ieșire din țară, verifică dacă poți lua kilometraj nelimitat. De cele mai multe ori diferența de preț pe zi e mai mică decât suma pe care ai plăti-o la depășire. E genul de calcul care se face în două minute, înainte de a apăsa butonul de rezervare.
Politica de combustibil e a doua sursă de surprize. Varianta corectă e plin la plin, adică primești mașina cu rezervorul plin și o returnezi la fel. Alimentează în Ungaria dacă poți, pentru că prețurile sunt de regulă apropiate de cele din România, iar în Austria motorina costă în general mai mult.
O observație de la fața locului. Benzinăriile de pe autostrada M1 sunt mai scumpe decât cele din localitățile alăturate, uneori cu zece sau cincisprezece procente. Dacă ai timp să cobori la o ieșire, faci o economie care îți acoperă cafeaua și un sandviș.
Reguli de circulație care nu se aplică la fel ca acasă
În Ungaria se circulă cu o sută treizeci pe autostradă și cu o sută zece pe drumurile expres, în timp ce în afara localităților limita coboară la nouăzeci, iar în localitate la cincizeci. Austria păstrează tot o sută treizeci pe autostradă, însă reduce la o sută în afara orașelor și tot la cincizeci în interiorul lor. Cifrele par familiare, numai că diferența reală stă în felul în care se aplică.
Austria are, pe anumite tronsoane, limita redusă la o sută din motive de protecție a aerului, semnalizată prin panouri cu mențiunea IG-L. Camerele sunt numeroase și necruțătoare. Amenzile se plătesc adesea pe loc, iar dacă refuzi, poți fi obligat să depui o garanție înainte de a pleca mai departe.
Alcool, faruri și dotări obligatorii
În Ungaria, toleranța la alcool este zero, exact ca în România. În Austria, limita legală e de 0,5 la mie, dar pentru șoferii cu permis mai nou de doi ani coboară la 0,1. Diferența asta prinde pe picior greșit oameni care își permit un pahar de vin la cină în Viena și apoi conduc înapoi la hotel.
Ungaria cere faruri de întâlnire aprinse permanent în afara localităților, ziua și noaptea. Trusa medicală, triunghiul reflectorizant și vesta reflectorizantă sunt obligatorii în ambele țări, iar vesta trebuie ținută la îndemână în habitaclu, nu uitată în portbagaj. Verifică dotarea mașinii înainte să pleci din parcarea firmei, pentru că lipsa lor e problema ta la control, nu a proprietarului.
Iarna, în Austria
Austria aplică o obligație sezonieră legată de condițiile meteo, nu de calendar strict. Între 1 noiembrie și 15 aprilie, dacă drumul are zăpadă, gheață sau polei, mașina trebuie să aibă anvelope de iarnă sau lanțuri montate. Pe vreme uscată, în aceeași perioadă, cauciucurile de vară nu sunt automat ilegale, însă interpretarea rămâne la latitudinea agentului.
Ungaria nu impune anvelope de iarnă, dar asta nu înseamnă mare lucru practic. Dacă închiriezi între noiembrie și martie și ai de gând să treci spre Austria, cere explicit mașină echipată de iarnă. Firmele din Cluj le au, fiind oricum obligatoriu pe drumurile cu zăpadă din România.
Parcarea în Budapesta și în Viena
Budapesta funcționează cu zone de parcare cu plată, împărțite pe districte, cu tarife care cresc pe măsură ce te apropii de centru. În majoritatea zonelor, parcarea e gratuită sâmbăta, duminica și în sărbătorile legale, ceea ce schimbă complet calculul unui city break de weekend. Plata se face la parcometru sau prin aplicație, iar aplicațiile maghiare cer de obicei un număr local de telefon, deci parcometrul rămâne varianta sigură.
Viena are un regim mai strict. Aproape tot orașul e zonă de parcare pe termen scurt, cu durată maximă de două ore și plată în intervalele de zi din timpul săptămânii. Pentru un sejur de câteva zile, cea mai puțin dureroasă soluție e un garaj subteran sau un parcaj de tip park and ride la periferie, de unde intri în centru cu metroul.
Am plătit odată, dintr-o neatenție, mai mult pe parcare decât pe cazare în Viena. Am învățat lecția și de atunci las mașina într-un park and ride de la marginea orașului, la Erdberg sau la Siebenhirten, și intru în centru cu U-Bahn-ul. Costă câțiva euro pe zi și scapi de stresul de a căuta loc pe străzi înguste, unde localnicii parchează cu o precizie care te descurajează.
Greșeli pe care le fac oamenii la prima ieșire cu mașina închiriată
Cea mai frecventă e anunțarea în ultima clipă. Firma are nevoie de timp să emită actele, uneori și de o confirmare din partea asigurătorului, iar o rezervare făcută joi seara pentru vineri dimineața poate rămâne fără acord de frontieră. Rezervarea și cererea de ieșire din țară trebuie să meargă împreună.
A doua e presupunerea că vinietele sunt incluse. Aproape niciodată nu sunt, iar amenzile ajung la proprietar cu întârziere de săptămâni, moment în care ți se retrage din garanție sau ți se cere plata cu taxă de procesare. Cumpără-le tu, păstrează confirmarea pe email și dormi liniștit.
A treia ține de traseu. Dacă ai spus la ghișeu că mergi în Ungaria și te răzgândești în Budapesta, hotărând să mai faci o buclă până în Slovacia sau Cehia, acordul tău s-ar putea să nu acopere țările acelea. Un telefon la firmă rezolvă lucrurile în cinci minute, o tăcere prelungită le complică serios.
Și mai e una, mai puțin evidentă. Oamenii uită să verifice starea mașinii la preluare, cu poze și cu fișa de constatare completată corect. La întoarcerea dintr-un drum de o mie de kilometri, orice zgârietură devine subiect de discuție, iar fără dovezi de la plecare argumentul tău e slab. Cinci minute de fotografiat în parcare te scutesc de o oră de negociere.
Cum alegi firma cu care pleci mai departe de Cluj
Criteriul cel mai bun nu e prețul afișat pe pagina principală, ci claritatea condițiilor. O firmă care îți spune din prima cât costă acordul de frontieră, ce franșiză are mașina, dacă are kilometraj nelimitat și ce se întâmplă în caz de daună în străinătate merită mai mult decât una cu tariful pe zi mai mic cu trei euro. Diferența se vede exact atunci când apare o problemă.
Al doilea criteriu e disponibilitatea reală a asistenței. Întreabă direct ce se întâmplă dacă mașina rămâne în pană la Győr, la unsprezece noaptea, într-o duminică. Un răspuns concret, cu un număr de telefon și cu o procedură clară, spune mai multe despre o companie decât orice pagină de prezentare.
Ridicarea de la aeroport are un avantaj practic pentru cine pleacă direct spre vest, pentru că îți iese pe centura orașului fără să traversezi Clujul. Verifică totuși dacă predarea în afara programului implică o taxă suplimentară, mai ales dacă te întorci noaptea târziu dintr-o cursă lungă. Detaliile astea mici de logistică se adună, iar după o săptămână de drum ele cântăresc mai mult decât diferența de tarif care ți-a atras atenția la început.
Întrebări frecvente despre drumul cu mașina închiriată spre Ungaria și Austria
Pot ieși din țară cu o mașină închiriată din Cluj fără să anunț firma?
Nu, iar asta e regula care surprinde cel mai des. Contractul standard limitează folosirea mașinii la teritoriul României, așa că o ieșire neanunțată înseamnă încălcarea lui și, în majoritatea cazurilor, suspendarea acoperirii CASCO. Dacă se întâmplă ceva în Ungaria sau în Austria, factura rămâne integral la tine, indiferent cine a provocat evenimentul.
Ce acte trebuie să am la mine pentru Ungaria și Austria?
Contractul de închiriere în original, copia conformă a certificatului de înmatriculare, polița RCA și documentul CASCO cu mențiunea acoperirii externe. Peste toate astea vine acordul de trecere a frontierei, emis pe numele tău de firma de închirieri, de preferință într-o formă bilingvă. Permisul de conducere românesc este valabil ca atare în ambele state, fără traducere și fără permis internațional.
Cât costă acordul de trecere a frontierei?
De regulă între treizeci și șaizeci de euro pentru întreaga perioadă a închirierii, indiferent câte țări traversezi. Unele companii îl includ în pachetele mai lungi sau renunță la el la rezervările de peste șapte zile. Suma nu are legătură cu taxele de drum, ci acoperă extinderea asigurării în afara României.
Am nevoie de carte verde pentru Ungaria sau Austria?
Nu, pentru că ambele state fac parte din Uniunea Europeană, iar polița RCA emisă în România este recunoscută automat pe teritoriul lor. Cartea verde redevine necesară în momentul în care intri în state din afara spațiului comunitar, cum sunt Serbia, Bosnia și Herțegovina sau Muntenegru. Dacă ai în plan o abatere spre Balcani, cere documentul înainte de plecare.
Vinieta este inclusă în prețul închirierii?
Aproape niciodată, deși mulți clienți presupun contrariul. Vinietele pentru Ungaria și Austria rămân responsabilitatea șoferului, iar amenzile ajung ulterior la proprietarul mașinii, care le recuperează din garanția blocată pe card, deseori cu o taxă de administrare peste. În 2026, vinieta maghiară de zece zile costă 6.900 de forinți, iar cea austriacă de zece zile 12,80 euro.
Cât durează drumul de la Cluj la Budapesta și de la Cluj la Viena?
Până la Budapesta sunt aproximativ patru sute douăzeci de kilometri și, realist, între cinci ore și jumătate și șapte, în funcție de trafic și de opriri. Până la Viena ajungi la vreo șapte sute de kilometri și la o zi întreagă de condus, cu nouă sau zece ore incluzând pauzele. Partea lentă rămâne segmentul Cluj, Oradea, pentru că autostrada A3 este deschisă doar pe porțiuni.
Am nevoie de kilometraj nelimitat pentru un astfel de drum?
Practic, da. Un dus întors până la Viena înseamnă în jur de o mie patru sute de kilometri, iar o limitare uzuală de două sute de kilometri pe zi se consumă în primele două zile. Diferența de tarif pentru kilometraj nelimitat este aproape întotdeauna mai mică decât ce ai plăti la depășire.
Ce fac dacă am un accident în Ungaria sau în Austria?
Completezi pe loc formularul european de constatare amiabilă împreună cu celălalt șofer, apoi fotografiezi poziția mașinilor și tot ce ține de context. Imediat după, suni firma de închirieri, nu peste o zi sau două, pentru că procedura cu asigurătorul pornește de acolo. Dacă intervine poliția, păstrează procesul verbal și notează numărul dosarului, mai ales în Austria, unde formalitățile se fac riguros.
Ce se întâmplă dacă mă răzgândesc pe drum și trec și prin Slovacia?
Acordul de frontieră se emite pentru un traseu și pentru anumite țări, așa că o abatere neanunțată poate rămâne descoperită de asigurare. Un telefon la firmă rezolvă situația în câteva minute, iar de cele mai multe ori extinderea se face fără costuri suplimentare. Tăcerea, în schimb, te lasă fără acoperire exact acolo unde nu ai vrea.
Am nevoie de anvelope de iarnă pentru Austria?
Între 1 noiembrie și 15 aprilie, dacă drumul are zăpadă, gheață sau polei, mașina trebuie să fie echipată cu anvelope de iarnă sau cu lanțuri montate. Obligația ține de condițiile de pe carosabil, nu strict de calendar, însă interpretarea rămâne la latitudinea agentului care te oprește. Cel mai simplu este să ceri explicit mașină echipată de iarnă atunci când rezervi în sezonul rece.
